Probleme cu smartphone-urile?

Chiar nu stiu ce sa mai zic despre smartphone-uri - deja m-am saturat pana in gat de toate problemele cu care m-am confruntat - de fiecare data cand am de-a face cu un smartphone trebuie sa ma astept la tot ceea ce este mai rau, trebuie sa ma astept sa se strice ceva, sa nu mearga wireless--ul, semnalul sa se piarda, sa se zgarie suprafata sticlei sau cine stie ce alte minunatii neimaginate sa mai patesc.

Deci... una peste alta, experienta cu smartphone-uri este una de care ma pot declara total nemultumit - mai ales daca stau sa ma gandesc si la durata de viata a bateriei, care este sub orice critica indiferent de modelul de telefon folosit - practic orice relicva nokia cu un ecran in 2 culori este capabila de o viata mult mai lunga si de multe ori chiar de o calitate superioara a semnalului (pentru ca evident, nu mai trebuie nimeni sa aiba grija de toate problemele cu bateria).

Si sa vedeti ce distractie este atunci cand iese din garantie si vreti sa il reparati - pentru ca existand cateva sute de modele comercializate + alte cateva mii de modele de chinezarii, care din pacate nu prea se potrivesc unele cu altele, va fi aproape imposibil sa gasiti piese de schimb.

In cele din urma am gasit ajutor la ifixgsm, un service foarte ok din punct de vedere al preturilor, iar oamenii chair au pe stoc fel de fel de module utile pentru majoritatea telefonelor mobile, ceea ce vine ca un mare ajutor in procesul de reparare.

Poate ca am sa ma impac cu tehnologia asta noua, cu touchscreen, cu smartphones... dar cred ca o sa mai treaca ceva timp pana sa ma adaptez.

Cadou - o croaziera din constanta

            Cand implinesti varsta de 18 ani doresti sa poti zbura de la o planeta la alta si sa nu te mai intorci niciodata inapoi la planeta mama, acasa. Stiam asta de cand eram tanar si doream sa ii ofer fiului meu ceva special, asa ca am decis sa-i fac o surpriza. In loc sa-i cumpar o masina sau sa-i dau bani de o petrecere nebuneasca si periculoasa, i-am facut cadou doua bilete pentru croaziera din Constanta. Stiam ca era impreuna cu o fata de 2 ani de zile si ca meritau si ei un strop de intimitate.

            In momentul in care i-am dat biletele a ramas cu gura cascata. Era ceva nou si neasteptat, mai ales ca nu parasise niciodata granitele Romaniei. Dupa ce s-a intors din croaziera ceva era schimbat la el, zambea mereu si isi facuse planuri mari de viitor. Fiecare persoana merita ceva special, un lucru special care poate sa iti faca viata mai buna. Fiul meu imi multumeste chiar si acum pentru ceea ce am facut pentru el. Cu timpul a prins gustul marii si acum e capitan de vas. Are o sotie, doi copii si este un om foarte fericit care in doar 3 ani de zile a ajuns sa cunoasca un amalgam de persoane si sa ajunga sa iubeasca marea la fel de mult cum isi iubeste familia.

            Parintii in general ar vrea sa-si tina copiii in brate si sa-i protejeze mereu, dar daca nu ii oferi copilului un gram de libertate, la un moment dat o sa-l pierzi. Eu fiului meu i-am oferit libertatea cuvenita, iar el acum este un om bun. Copiii cand implinesc 18 ani incep sa-si faca de cap, profitand cat mai mult de independenta lor proaspat dobandita. Eu am preferat sa fac ceva mai diferit pentru fiul meu, poate nu a fost asa incantat de idee la inceput, dar cand s-a intors a fost cel mai fericit.

            Oameni buni, calatoriti, nu pierdeti vremea! Plecati in croaziere, in strainatate, dormiti, iar viata sa vi-o traiti cunoscatori si fericiti. Nu regretati banii dati pe o croaziera, credeti-ma, ofera mai multe decat ati crede!